8 Aprilie – Ziua Internațională a Romilor

În fiecare an, la 8 aprilie, este marcată Ziua Internaţională a Romilor. În acest an se împlinesc 50 de ani de la primul Congres International al Romilor, organizat pentru a sărbători cultura romani și a spori conștientizarea publică referitoare la provocările cu care se confruntă romii de pe întreg mapamondul.

Un scurt istoric al acestei date, importante pentru comunitatea romă, este relevant.

Astfel, în perioada 7-12 aprilie 1971, la Londra a avut loc I Congresu Internaţional al Romilor. Această reuniune, organizată de Comitetul Internaţional al Ţiganilor, Consiliul Mondial Bisericesc şi Guvernul Indiei – a întrunit delegaţi romi din 21 de state, dintre care 2 ţări din fostul „lagăr socialist”: Yugoslavia şi Cehoslovacia.

Dezbaterile din cadrul acestei reuniuni istorice au fost axate pe 5 domenii: relaţii sociale, educaţie, cultură, lingvistică şi crime de război.

Conceptul principal lansat în cadrul forului vizavi de principiul „calea noastră, a romilor” (amaro Romano drom) a fost formulat prin motto-ul: „Țara noastră se află peste tot unde există romi, deoarece Romanesthanul  (Țara Romilor) este situat în inimile noastre”.

Realizările importante ale Primului Congres Internaţional al Romilor au fost aprobate în ziua de 8 Aprilie 1971:

1. S-a luat decizia de a scoate din uzul internaţional etnonimul „ţigan” (grecesc: athinganous intangibil, de neatins), deseori întrebuinţat cu o semnificaţie peiorativă. A fost stabilită utilizarea în circuitul internaţional a endonimului „rom” (bărbat); „romni” (femeie) „romano/romani” (al romilor). În acest sens, Comitetul Internaţional al Ţiganilor şi-a schimbat denumirea, devenind Comitetul Internaţional al Romilor (Komiteto Lumniako Romano).
2. A fost aprobat – Steagul romilor, care reprezintă două benzi longitudinale, albastru în partea superioară, și verde – în cea inferioară, iar în centru este amplasată o Roată cu spiţe roșie. Culoarea albastră simbolizează Cerul-Tată-Dumnezeu – libertatea și curăţenia, un spaţiu nemărginit. Culoarea verde semnifică Pământul-Mamă – locurile pe unde peregrinează mereu romii, care-și stabilesc tradiţional, un popas temporar, în păduri și câmpuri înverzite. Roata cu spiţe roșie – simbolul peregrinării eterne a romilor, este preluată de pe steagul Indiei, fiind similară cu Roata puterii absolute a timpului (24 de spiţe = 24 de ore), semnificând originea comună orientală dintre comunitatea romă și Patria-mamă – India. Culoarea roșie a roţii semnifică vitalitatea sângelui. Astfel, roata alături de culoarea roșie simbolizează Drumul Vieţii a comunităţii rome. În lipsa posibilităţii de a peregrina, romii devin ostaticii sărăciei. Autorul Steagului Internaţional al Romilor a fost filologul indian Weer Rajendra Rishi “Brahmarshi” (1917-2002), care a luat parte la această reuniune istorică în calitate de consultant al Comisiei superioare pentru India (High Commission of India), localizată în Londra.
3. În urma unei selecţii riguroase a fost ales Imnul Internaţional al Romilor – „Gelem, Gelem” (limba romani: „cutreieram, cutreieram”). Textul imnului a fost alcătuit de un grup al romilor deţinuţi într-un lagăr de concentrare nazist, semnificând pribegia anevoioasă a romilor pe cărările nesfârșite ale lumii și soarta lor nefastă, determinată de ororile pricinuite comunităţii romilor în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Aranjamentul muzical al imnului oficial al comunităţii rome a fost realizat de compozitorul francez de origine iugoslavă Jarko Jovanovic. Această melodie a devenit un șlagăr internaţional la sfârșitul anilor’60 ai secolului XX în Europa, după ce a fost interpretată de actriţa Olivera Vuco în drama cinematografică iugoslavă „Am întâlnit și ţigani fericiţi” (1967), regizată de Alexander Petrovic.

Următoarele Congrese internaţionale ale comunităţii romilor s-au desfăşurat de asemenea pe continentul european, axându-şi efortul comun spre diferite obiective ce urmau a fi realizate în perioada dintre reuniuni. De remarcat faptul că aceste reuniuni internaţionale au abordat diferite problematici curente, cu care se confruntă comunitatea romilor, şi au propus modalităţi de soluţionare a acestora, având drept scop prioritar diminuarea gradului de discriminare a romilor. Totodată, principala provocare la care liderii romi trebuiau să ofere răspuns era legată de dilema: integrare, incluziune versus asimilare. Societatea contemporană industrială, datorită globalizării serviciilor tehnologice şi informaţionale, a avansat enorm la toate capitolele, inclusiv în sfera socială, ceea ce pune în pericol vădit continuitatea tradiţiilor ce s-au conservat în cadrul comunităţii rome. De aceea intelectualitatea romă îşi concentrează toate eforturile spre a promova şi păstra cultura romilor, ce şi-a găsit un loc distinct în patrimoniul cultural european.

La 7-8 aprilie 2000, pentru prima dată, în Republica Moldova a fost marcată Ziua Internațională a Romilor. Activitățile festive din aceste zile au devenit tradiționale și se desfășoară în incinta Casei Naționalităților, Filarmoniei Naționale „Serghei Lunchevici”, Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” (actualmente „Teatrul fără Nume”) etc., cu participarea activă a reprezentanților comunității rome.